În nord estul orașului Iași, la 10 Km pe linia Iași – Unghieni, pusă în circulație la 1 august 1847, se află satul Cristești, sat care a luat ființă pe moșia familiei Balș. Se presupune că locuitorii acestui sat au fost clăcașii lui Dimitrie Mavrocordat.
Biserica a fost ctitorită de Dimitrie Mavrocordat în anul 1840, fiind construită din piatră și cărămidă și poartă hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, nemaifiind cunoscută sub nici o altă denumire. Biserica aflată pe deal, la marginea satului Cristești, are următoarea adresă: str. Castanilor, nr. 13, com. Holboca, jud. Iași, Cod poştal 707251.
Planul bisericii este trilobat. Fațada este tencuită. La trei sferturi are un brâu simplu ce încinge toată fațada. Absidele laterale sunt pătrate la exterior, evazate spre interior, ca niște sinozități spre corpul comun al bisericii. Absidele au câte o fereastră închisă circular la partea superioară. În dreptul naosului, biserica are două ferestre cu ancadramente trilobate. Pe pronaos se ridică turla clopotniță, pe o bază pătrată, cu patru ferestre mari. Acoperișul este bombat, evidențiind o influiență răsăriteană.
Inițial intrarea în biserică se facea prin sud, apoi Olga Sturdza, în anul 1912, a adăugat un pridvor cu intrarea prin apus. Compartimentarea în interior este clasică, cuprinzând pridvor, pronaos, naos, și altar. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi angajați în pereții laterali, iar sus sunt uniți printr-un arc ce susține bolta cafasului.
Naosul are o boltire în formă de calotă, iar altarul este boltit semicilindric.
Biserica este pictată parțial. În naos, pe colțurile absidelor sunt pictați cei patru evangheliști cu simbolurile lor, iar pe calota naosului este pictată Sfânta Treime. Restul pereților sunt vopsiți cu ulei.
Catapeteasma, frumos ornamentată cu coloane și capiteluri corintice, cu frunze și diferite motive florale, este originală, datând din anul 1840. Inițial toată catapeteasma a fost îmbrăcată cu foiță de aur, însă acum au mai rămas câteva porțiuni acoperite de foiță. Icoanele catapetesmei sunt deasemenea originale, cu un colorit sobru, ceva mai rigid decât stilul bizantin, care totuși dă o prospețime deosebită.
Un obiect de valoare artistică este și Sfânta Evanghelie din 1803, tipărită în limba greacă la Veneția, ferecata de Balș în anul 1812 în argint aurit. Pe față are cinci icoane emailate cu Învierea Domnului la mijloc și pe colțuri Sfinții Evangheliști cu simbolurile lor. Ferecătura este executată într-o imitație de filigram. Pe paginile albe de la sfârșitul Sfintei Evanghelii, Arhimandritul Mina Prodan a scris în limba română, la data de 21 mai 1926, Evanghelia ce se cintește la Liturghia Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena.
În interiorul bisericii se află mormântul ctitorului principal, Dimitrie Mavrocordat, unde se află un monument cu următoarea inscripție: „Prințului Dimitrie Mavrocordat, fiul lui Constantin VVD (Voievod), emancipatorul vecinilor Moldovei, născut la 1749, reposat la 1817 noemv (noiembrie) 30, părintelui îmbunătățit, acest monument au înălțat, fiul recunoscătoriu marele Logofăt Constantin la 1846”.
Aproape de această biserică, în trecut se afla palatul domnitorului Mihail Sturdza. La palatul doamnei Olga Sturdza, lângă biserică, a funcționat o școală pentru predarea limbii române. Dascălul care preda aceste cursuri era preotul bisericii, Ion Mihăilescu.
După cum mărturisește o placa montată pe unul din pereții interiori ai prodvorului, electrificarea Bisericii s-a făcut în anul 1972 sub îndrumarea Pr. Paroh Ion Tătulea și cu ajutorul donțiilor enoriașilor: Grosu Ioan, Ciobanu Ioan și Balan Constantin, la care s-au alăturat și Ciobanu Gheorghe, Baltag Ion, Manole Vasile și Surugiu Ana.
Din informațiile pe care le avem, printre preoții care au slujit în această Biserică ca suplinitori amintim pe:
Pr. Ioan Galieano – considerat ca fiind primul preot al satului și despre care se știe doar că a trecut la cele veșnice în anul 1900;
Începând cu anul 1830 au slujit Pr. Vasile, Pr. Paul Pântea, Pr. Teodor Iliescu, Pr. Simionescu și Pr. Constantin Amarandei, după cum reiese din monografia parohiei Coada Stâncii;
Pr. Ion (Vasile) Mihăilescu 1910 -- 1919;
Pr. Leon Stăncescu 1919 – 1922; Arhim. Mina Prodan 1922 – 1927; Pr. Adrian Dîrțu 1927 -1964;
Pr. Constantin Ciocârlan 1964 – 1970;
Pr. Vasile Filimon care lasă o notiță datată la 16. VIII. 1970 pe Evanghelia tipărită la
Veneția;
Pr. Ion Tătulea 1971 – 1985;
Pr. Mircea Zmău Coșofreț 1985 1987; Pr. Aurel Mărgineanu 1987 -1998;
Pr. Gheorghe Tansanu 1998 - 1999.
Deasemenea amintim și de Pr. Căruntu Petru, care a trăit între anii 1915 – 1978 și care a fost casătorit cu o enoriașa a parohiei Cristești, anume Tatiana Berezenco.
În anul 1999, la data de 01 septembrie, am fost numit parohul acestei parohii, în vremea arhipăsoririi IPS Parinte Mitropolit Daniel Ciobotea, prin decizia nr. 278/1999.
Biserica, cu o suprafață construită de 90 mp, nu a fost reparată, decât superficial. În anul 2007 s-a efectuat resturarea turnului clopotniță și a fost înlocuită tabla de pe acoperișul Bisericii. În același an Biserica a fost dotată cu ferestre termopan.
Tot în curtea Bisericii se află și Casa sociaală, de care este lipită Magazia de lemne, ambele construite între anii, precum și un monument ridicat în cinstea eroilor de Baltag Ioan și Viorica în anul 2004.
Casa parohială
Terenul pe care a fost amplasată construcția este situat în intravilanul satului. Construcția casei parohiale a început în luna octombrie, a anului 2002 și are regim de înălțime parter, cu dimensiunile în plan, de 11, 20 x 8, 90 m, o înălțime la cornișă de 2, 80 m și coamă de 5, 70 m. Casa parohială este compusă din camera de locuit, bucătărie, baie și hol. Acoperișul este de tip sarpantă în două ape, pe care este așezată asteriala și tablă.
